LEGISLAȚIE EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ...

Detalii

Publicat: Vineri, 20 Septembrie 2019 14:07

Scris de Sandu Gheorghe

Accesări: 444

   Stimați colegi, ne-am gândit ca pe final de săptămână, să vă punem la dispoziție o mare parte din legislația europeană în domeniul sănătății și securității în muncă, această legislație - urmare a aderării României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007) - fiind transpusă în legislația națională, prin diverse legi, hotărâri de guvern și ordonanțe de urgență, adoptate atât înainte cât și după aderare, de către Parlamentul și Guvernul României. Nu dorim să discutăm prea mult despre aplicarea lor în practică - nenumăratele procese câștigate de salariați și sindicate, în relația cu angajatorul, spun mai bine cum merg lucrurile pe la noi.

   Credem că este necesar să precizăm faptul că toată această legislație europeană, adoptată de Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Comisia Uniunii Europene, sub forma de directive europene și directive speciale, stabilește cadrul minimal obligatoriu pentru toate statele membre, o parte a statelor având prevederi mult mai favorabile salariaților...

   Directiva cadru de la care pleacă peste 20 de directive speciale, în acest domeniu, este DIRECTIVA 89/391/CEE din 12 iunie 1989, care stabilește punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/30/CE și transpusă în legislația națională prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, cu modificările și completările ulterioare.

   Din ea au rezultat următoarele directive speciale:

   - Directiva 89/654/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate la locul de muncă [prima directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; 

   - Directiva 2009/104/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de muncă [a doua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]- Codificarea Directivei 89/655/CEE, astfel cum a fost modificată prin Directivele 95/63/CE și 2001/45/CE; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;

   - Directiva 89/656/CEE a Consiliului din 30 noiembrie 1989 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă [a treia directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;

   - Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și sănătate la locul de muncă [a noua directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, cu modificările și completările ulterioare;

   - Directiva 90/269/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători și, în special, de producere a unor afecțiuni dorso-lombare [a patra directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor; 

   - Directiva 90/270/CEE a Consiliului din 29 mai 1990 privind condițiile minime de securitate și sănătate pentru lucrul la monitor [a cincea directivă individuală în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; 

   - Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] – Codificarea Directivei 90/394/CEE; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1093/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă, cu modificările ulterioare; 

   - Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 septembrie 2000 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici la locul de muncă [a șaptea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] – Codificarea Directivei 90/679/CEE; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi biologici în muncă; 

   - Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă [a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] ; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici, cu modificările şi completările ulterioare; 

   - Directiva 2009/148/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă (Codificarea Directivei 83/477/CE, astfel cum a fost modificată prin Directivele 91/382/CEE și 2003/18/CE) ; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1875/2005 privind protecţia sănătății şi securității lucrătorilor faţă de riscurile datorate expunerii la azbest, cu modificările şi completările ulterioare; 

   - Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenți fizici (vibrații) [a șaisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] ; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii, cu modificările ulterioare; 

   - Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 februarie 2003 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (zgomot) [a șaptesprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] ; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările şi completările ulterioare; 

   - Directiva 2013/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele minime de sănătate și securitate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenții fizici (câmpuri electromagnetice) și de abrogare a Directivei 2004/40/CE; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 520/2016 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;

   - Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind cerințele minime de securitate și de sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de agenți fizici (radiații optice artificiale) [a nouăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] ;transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.510/2010 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiaţiile optice artificiale;

 - Directiva 2010/32/UE a Consiliului din 10 mai 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru privind prevenirea rănilor provocate de obiecte ascuţite în sectorul spitalicesc şi în cel al asistenţei medicale, încheiat între HOSPEEM şi EPSU; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.243/2013 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru prevenirea rănirilor provocate de obiecte ascuţite în activităţile din sectorul spitalicesc şi cel al asistenţei medicale;

   - Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare;

   - Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] ; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1050/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de foraj;

 - Directiva 92/104/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1992 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecției sănătății lucrătorilor din industria extractivă de suprafață și în subteran [a douăsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1049/2006 privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din industria extractivă de suprafaţă sau subteran;

   - Directiva nr. 93/103/CE a Consiliului din 23 noiembrie 1993 privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit [a treisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva nr. 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1135/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la bordul navelor de pescuit;

   - Directiva 92/29/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru promovarea unei mai bune asistențe medicale la bordul navelor ; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1007/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la asistenţa medicală la bordul navelor;

   - Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru îmbunătățirea protecției sănătății și securității lucrătorilor expuși unui potențial risc în medii explozive [a cincisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr.1058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial de risc datorat atmosferelor explozive;

   - Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] ; transpusă în legislația națională prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locul de muncă aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 25/2004;

 - Directiva 94/33/CE a Consiliului din 22 iunie 1994 privind protecția tinerilor la locul de muncă ; transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 600/2007 privind protecția tinerilor la locul de muncă, cu modificările ulterioare. 

   Toate aceste directive sunt disponibile, pentru cei interesați, în atașamentul acestor rânduri. Credem că merită citită, măcar directiva cadru, de către cei care vor să înțeleagă cât de cât, ceva din acest stufos domeniu, dar, cât se poate de necesar...

17.09.2019 - GATA CU PROTESTELE/PICHETĂRILE FEROVIARILOR...

Detalii

Publicat: Marți, 17 Septembrie 2019 21:45

Scris de Sandu Gheorghe

Accesări: 816

   Oameni buni, în buna tradiție românească, nici nu au început bine acțiunile sindicale de toamnă ale ceferiștilor, că s-au și terminat! În cea de a doua zi de pichetare, „reprezentanții noștri” au dat la pace cu toată lumea - cu cei din politică, cu cei de pe la Ministerul Transporturilor, cu cei din conducerea companiilor feroviare - și au decis să suspende protestul inițiat cu atâta tam-tam, adus la cunoștința „cotizanților” ca o acțiune dură, viguroasă...

   Redăm comunicatul transmis de către organizatori - respectiv de preşedinţii Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă (FMLR), Federaţiei Naţionale Drum de Fier (FNDF), ELCATEL, FNSIF şi Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR.:

   "În urma întâlnirii din data de 17 septembrie 2019 a preşedinţilor federaţiilor sindicale feroviare cu ministrul Transporturilor şi directorii generali ai celor trei companii feroviare de stat, s-a hotărât să se organizeze mai multe întâlniri cu factorii decidenţi din România, pe problemele sistemului feroviar. Vor avea loc întâlniri cu ministrul Finanţelor, cu premierul României şi o serie de alte întrevederi care se vor stabili ulterior, în funcţie de necesităţi, pentru rezolvarea problemelor feroviare ridicate. În consecinţă, se suspendă pichetările feroviare din datele de 18, 19, 25 şi 26 septembrie 2019 din faţa Guvernului României şi pichetările feroviare din 23 şi 24 septembrie 2019 din faţa Ministerului Transporturilor, urmând ca, după derularea întâlnirilor sus menţionate, în funcţie de rezultatele acestora, să se decidă asupra oportunităţii de a organiza, în continuare, proteste".  

   Pe scurt, li s-a promis rezolvarea problemelor și „gata, hai, mergeți acasă, nu mai tulburați și voi apele”. Iar domniile lor, ascultători, cum îi știm de obicei, au plecat frumușel, spre casă, ca și în vară, când s-au grăbit cu semnarea CCM... Brr, ce jalnici sunt ei ... și vai de steaua noastră de „fraieri” care înghițim toate prostiile...

16.09.2019 - PRIMA ZI DE PROTEST/PICHETARE A FEROVIARILOR...

Detalii

Publicat: Luni, 16 Septembrie 2019 14:13

Scris de Sandu Gheorghe

Accesări: 860

   Astăzi, 16.09.2019, a avut loc prima acțiune de protest/pichetare, la Ministerul Transporturilor, organizată de către Drum de Fier și Alianța Federațiilor Tehnice Feroviare (AFTF), la ea participând atât salariați de la infra, cât și de la călători și marfă, fără gașca de la MC. Din cele prezentate pe net, prin intermediul unui material video, pe care îl puteți viziona accesând  

https://www.facebook.com/sursesiresurse/videos/405452803446881/ - au fost circa 100-150 de colegi, în fața cărora au ținut discursuri mobilizatoare domnii Iulică Măntescu, Maxim Rodrigo Gabriel (ambii AFTF) și Florea Dobrescu (Drum de Fier)...

   La interviurile date către presă, iar am avut parte de o atitudine belicoasă a liderilor, atitudine contrazisă de fapte, dacă ne aducem aminte de faptul că, acum câteva luni, tot acești „specialiști”, s-au grăbit să semneze CCM  foarte rapid, cu o mărire de salariu ce va veni după 3 luni... Atunci, în vară, nu erau străbătuți de fiorul războinic...

   În rest, pe net, majoritatea ceferiștilor se arată mai interesați de faptul că s-au virat salariile, nu prea îi omoară grija de proteste... Să ne fie de bine salariul, că restul problemelor, se vor rezolva singure...

ÎNCEP PROTESTELE DE TOAMNĂ...

Detalii

Publicat: Miercuri, 04 Septembrie 2019 17:45

Scris de Sandu Gheorghe

Accesări: 520

   Oameni buni, tocmai ce spuneam că „reprezentanții noștri” (eterni semnatari de CCM-uri în folosul propriu) după ce și-au încărcat bateriile, vor veni revigorați și se vor lua la bătaie cu administrația, numai pentru ca nouă să ne fie bine - și hop, minune! - chiar se întâmplă acest lucru!

   Odihniți, revigorați, bronzați, după concedii binemeritate prin țară sau străinătate, cu bateriile reîncărcate, „ai noștri” vajnici reprezentanți sindicali au decis să treacă rapid la treabă, să nu piardă timpul și, din primele zile ale toamnei, au hotărât că cea mai bună acțiune sindicală, la ora actuală, este cea de „pichetare” a unor instituții ale statului... În acest fel - cred domniile lor - se va începe rezolvarea problemelor de la calea ferată... Domne, mai rar așa oameni, lideri adevărați ca ăștia, nu cred că vom mai găsi curând! Abia ai venit din concediu și te-ai și urcat pe grumazul dușmanului ?? Doamne, ce oameni minunați! Să ne trăiască...

   Să terminăm însă cu gluma și să vedem cam cum stau cu adevărat lucrurile:

   1.În primul rând, să menționăm că acest demers este inițiat și susținut de „specialiștii” de la Drum de Fier și de la Alianța Federațiilor Tehnice Feroviare (A.F.T.F.), gașca de la MC se pare că nu a marșat la așa ceva, nu a terminat concediul, deliberările, etc.(sau li s-a arătat „pisica”, iar ei, fiind foarte curajoși, au rupt-o la fugă!).

   2.Ca și acțiune sindicală, nu este neapărat ceva rău, însă, din experiența ultimilor ani - când au fost proteste și mitinguri cu mii de „amărâți” din toate colțurile țării - concluzia logică este că nu va da NICI UN REZULTAT! Ce s-a  întâmplat după mitingurile din ultimii 4-5 ani? S-a rezolvat ceva, chiar dacă protestatarii au reușit să aducă printre ei directori de companii? Nu, NIMIC! Bun, sunt de apreciat cei care participă și merită tot respectul nostru, dar, dacă nu va da nici un rezultat - așa cum bănuim - de ce să mai punem niște oameni pe drumuri și să mai cheltuim niște bani, degeaba?

   3. Această acțiune se dorește un semnal arătat cotizanților, că „uite domne, abia am venit din conced și ne-am și urcat călare pe ăștia, nu stăm chiar degeaba, ca trântorii, cum spun unii răuvoitori”... Da, e bună acțiunea, poate se mai liniștesc „fraierii” de cotizanți, că se pare că sunt destul de nemulțumiți... Nu mai prididesc șefii, instructorii, revizorii, tot explicându-le „fraiereștenilor”, cât de bine este să lucrezi la gară, ca sclavii pe plantație, cu salarii de muncitor necalificat, tocmai acum, când li se mărește salariul cu 15%! Ce oameni și „amărăștenii” ăștia de la gară, domne, veșnic nemulțumiți, veșnic cârtitori, nu vor să înțeleagă cât de greu o duc „specialiștii-trântori”, cu salarii la clasa 24 -25, cu bonuri de benzină, cu telefoane moca, etc... Deh, „LA TĂȚI NI-II GREU!! - ca să cităm un renumit site/grup de glume și umor...

   4.Dar, ca să înțelegem totuși că această acțiune, în esență, nu e decât un fel de frecție la un picior de lemn - ce poți face atunci când ai deja un CCM în vigoare, iar pe durata valabilității lui, nu poți face mare lucru? Sau fac iarăși, fel de fel de jocuri politice? Dacă voiau să facă ceva, de ce nu au făcut în vară, când a expirat CCM? Atunci, s-au grăbit, fuguța, să semneze, cu creșterea salarială de peste 3 luni??? Sau asta se vrea un fel de atenționare, pentru administrație, ce ar dori să „dea” o mărire salarială de numai 10% (așa cum au început zvonacii de serviciu să împrăștie prin teritoriu) Sau iarăși, vor ca oamenii nemulțumiți, să pună de o spontană??? Pfff, parcă trăsnește a trădare „neicușorule”...

   În atașamentul acestor rânduri se poate consulta actul prin care inițiatorii acestui protest au notificat primăria municipiului București cu intenția de pichetare a mai multor sedii de instituții, în perioada 16.09.-10.10.2019...