Vătafii căilor ferate

   De zece ani, liderii de sindicat de la calea ferată simulează negocierile cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor dar şi cu managerii celor trei companii feroviare de stat. Dar, în realitate, negocierile dintre boşi sindicali de la cele trei companii – CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători – şi conducerile acestora vizează doar menţinerea privilegiilor pentru liderii sindicali, în timp ce sindicaliştii de rând se aleg doar cu promisiuni şi buzunare goale.Și niciun ministru al Transporturilor din ultimii zece ani, inclusiv nervosul userit Cătălin Drulă, n-a avut curajul să stopeze huzurul liderilor sindicali de calea ferată că deh vrea liniște pe durata mandatului.
   Stimulent pentru lider sindical: 5.700 de lei pentru expert relaţii sociale
  Din 2011 și până în 2014, liderii sindicali au beneficiat de un bonus financiar substanţial, mascat în contractul colectiv de muncă sub formă unei remuneraţii lunare pentru „asistent relaţii sociale”. Însă, în 2014, Curtea de Conturi a României a constatat că asistentul în relaţii sociale nu figurează ca job în nomenclatorul de meserii al Ministerului Muncii, şi, ca atare, acordarea acestui stimulent financiar era ilegală. Profitând de faptul că ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ioan Rus, era în concediu, mai exact, pe 11 august 2014, Direcţia de Resurse Umane din Ministerul Transporturilor, prin semnătura lui Petre Mărculeţ, jolly-jokerul angajărilor şi încadrărilor din acest minister de peste 20 de ani, transmite celor trei companii CFR o adresă prin care le anunţa că a găsit o şmecherie prin care liderii sindicali să beneficieze în continuare de încă un salariu în plus.În acea adresă, Petre Mărculeţ precizează că s-a transmis către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice acordul Ministerului Transporturilor „de includere în nomenclatorul Clasificării Ocupațíilor din România a ocupaţiei de “expert relaţii sociale”, Cod 441903″. Practic, s-a înlocuit funcţia de “specialist relaţii sociale” cu cea de “expert relaţii sociale”. Astfel, de la 1 decembrie 2014, an de an, circa peste 70 de liderii sindicali, au devenit experți în relaţii sociale, postura din care au beneficiat şi de o remuneraţie lunară la nivelul unui operator de exploatare comercială (gradul II) – între 2.500 şi 2.560 de lei, sau la nivelul unui instructor sau mecanic-instructor (gradul I) – între 3.305 şi 3.365 de lei. Între timp aceste remunerații lunare s-au majorat ajungând la circa 5.700 de lei. În plus, toţi experţii în relaţii sociale au beneficiat gratuit din partea companiei CFR de un autoturism cu 150 până la 250 de litri de carburant lunar şi de telefon cu un abonament de 20 de euro.Potrivit informațiilor furnizate către PUTEREA de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Cătălin Drulă, CFR SA are astăzi 33 de experți relații sociale, CFR Călători-29, iar CFR Marfă-7. Asta înseamnă 69 de lideri sindicali deveniți și experți în relații sociale.
       Expertul sindicalist în relații sociale, mai bine remunerat decât Drulă, Orban sau Iohannis 

   Poate cel mai elocvent exemplu de huzur sindical la calea ferată este Rodrigo-Gabriel Maxim, președintele Federației Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR). Acesta a încasat anul trecut ca expert relații sociale suma de 68.718 lei, adică 5.726 de lei pe lună. Pe lângă acești bani, în 2020, Rodrigo Maxim a mai băgat în buzunar încă 35. 504 lei, adică 2.958 de lei pe lună, dar cei mai mulți i-au venit de la Consiliul Economic și Social (CES) (vezi declarația de avere). Ca membru CES, sindicalistul Rodrigo Maxim a încasat anul trecut suma de 105.218 de lei, adică 8.768 de lei. Astfel, în 2020, acest lider sindical de la calea ferată a fost remunerat cu 209.440 de lei, adică circa 44.000 de euro, ceea ce a însemnat vreo 3.700 de euro pe lună. Practic, sindicalistul Rodrigo Maxim a încasat în 2020 mai mulți bani decât ministrul Transporturilor, Lucian Bode (166.697 lei), iar acum acum decât ministrul USR Cătălin Drulă, dar și de decât premierul Ludovic Orban (171.247 lei) și președintele Klaus Iohannis (178.391 lei)”.

Dacă s-a citit articolul, atunci se pot trage câteva concluzii:

  1. Articolul este incomplet, documentarea autorului lasă de dorit, se pare că acesta are o problemă cu „leaderul” mecanicilor de la CFR Călători, practic acesta l-a luat în vizor doar pe unul dintre cei care au îmbrățișat funcția de „specialist” dintre cei 69 de trântori feroviari! Dintre toți aceștia, de ce a fost nominalizat doar unul - Rodrigo Maxim, care, de bine, de rău, tot s-a mai ridicat contra lichelismului de la gară și a făcut acțiuni sindicale? Păi, dăm tot în cei care vor să facă ceva? Dar de ce distinsul ziarist nu spune nimic de cele două găști sindicale principale trădătoare? Cum nu a fost nominalizat agramatul bâlbâit de la gașca principală? Dar acoliții lui? Dar cel ce dirijează/tolerează afacerile mafiote de pe la linii?? Dar acoliții acestuia? Sau, cumva, articolul este scris la comandă? Dar, de ce nu prezintă câțiva din găștile trădătoare? Nu că trebuie să-i luăm apărarea lui Rodrigo Maxim, dar totuși, acesta s-a mai „agitat” cât de cât pentru oameni, mecanicii de la călători au grupă, pe când ceilalți? Nu ne vând ăia la fiecare semnare de CCM? Nu apare agramatul bâlbâit, împreună cu eternul derector cu ochii albaștri și spune restului găștii - GATA, SEMNĂM??

   2. Datele prezentate în articol au bază reală, dar, nu ar fi trebuit să ne prezinte autorul mai mulți din acești extraordinari și vajnici luptători sindicali? A „ales”, doar unul, așa, din opoziția la actualele găști? Nu i-a nimerit pe MAI MULȚI DINTRE TITULARI? La ceilalți, „veniturile” sunt secrete? Nu trebuiau prezentate, sau nu se „știe” de ele?? Sau cumva, sunt mult mai mari decât ale celui prezentat ca exemplu - și nu e voie de la stăpânire să fie prezentate??

   3.Dar, ce spune „amărășteanul” ceferist de astea? Se simte bine, când este vândut ca o vită la iarmaroc? E în regulă asta? Vai de steaua noastră...

1. a)dreptul la un tratament egal în fața instanțelor judecătorești și a oricărui altui organ jurisdicțional;
2. b)dreptul la securitatea persoanei și la obținerea protecției statului împotriva violențelor sau maltratărilor din partea oricărui individ, grup sau instituție;
3. c)drepturile politice, și anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viața publică și de a avea acces la funcții și demnități publice;
4. d)drepturile civile, în special:

1. f)dreptul de acces la toate locurile și serviciile destinate folosinței publice.

1. a) conduită ostilă sau nedorită;
2. b) comentarii verbale;
3. c) acțiuni sau gesturi.

1. a)prevenirea oricăror fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor;
2. b)mediere prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare;
3. c)sancționarea comportamentului discriminatoriu prevăzut în dispozițiile  (1)-(7).

1. a) condițiile de încadrare în muncă, criteriile și condițiile de recrutare, selectare și promovare, accesul la toate formele și nivelurile de orientare, formare și perfecționare profesională;
2. b) protecția și securitatea socială;
3. c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri și facilități;
4. d) sistemul educațional;
5. e) asigurarea libertății de circulație;
6. f) asigurarea liniștii și ordinii publice;
7. g) alte domenii ale vieții sociale.

1. a)încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de muncă;
2. b)stabilirea și modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de muncă sau a salariului;
3. c)acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;
4. d)formarea, perfecționarea, reconversia și promovarea profesională;
5. e)aplicarea măsurilor disciplinare;
6. f)dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
7. g)orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.

1. a)refuzarea acordării serviciilor publice administrative și juridice;
2. b)refuzarea accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile de sănătate publică - alegerea medicului de familie, asistență medicală, asigurările de sănătate, serviciile de urgență sau alte servicii de sănătate;
3. c)refuzul de a vinde sau de a închiria un teren sau imobil cu destinație de locuință;
4. d)refuzul de a acorda un credit bancar sau de a încheia orice alt tip de contract;
5. e)refuzul accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de teatre, cinematografe, biblioteci, muzee și expoziții;
6. f)refuzul accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de magazine, hoteluri, restaurante, baruri, discoteci sau de orice alți prestatori de servicii, indiferent dacă sunt în proprietate privată ori publică;
7. g)refuzul accesului unei persoane sau unui grup de persoane la serviciile oferite de companiile de transport în comun - prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace;
8. h)refuzarea acordării pentru o persoană sau un grup de persoane a unor drepturi sau facilități.

1. a)prevenirea faptelor de discriminare;
2. b)medierea faptelor de discriminare;
3. c)investigarea, constatarea și sancționarea faptelor de discriminare;
4. d)monitorizarea cazurilor de discriminare;
5. e)acordarea de asistență de specialitate victimelor discriminării.

1. a)are capacitate deplină de exercițiu;
2. b)are studii superioare absolvite cu diplomă de licență;
3. c)nu are antecedente penale și se bucură de o bună reputație;
4. d)are o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării;
5. e)nu a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste;
6. f)nu a colaborat cu organele de securitate și nu a aparținut acestora.

1. a)demisie;
2. b)expirarea duratei mandatului;
3. c)incapacitate de muncă, potrivit legii;
4. d)dacă au fost condamnați definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală;
5. e)dacă nu mai îndeplinesc condițiile prevăzute la  (3);
6. f)la propunerea fundamentată a cel puțin două treimi din numărul acestora.

30. a) de la 30.000 lei la 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor prevăzute la art. 2 alin. (5⁵);
31. b) de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 2 alin. (5⁶).

1. a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
2. b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
3. c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
4. d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
5. e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
6. f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.

1. a)să pună la dispoziție orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;
2. b)să dea informații și explicații verbale și în scris, după caz, în legătură cu problemele care formează obiectul controlului;
3. c)să elibereze copiile documentelor solicitate;
4. d)să asigure sprijinul și condițiile necesare bunei desfășurări a controlului și să-și dea concursul pentru clarificarea constatărilor.