Breadcrumbs



1 MAI - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUNCII! 2024

Postează pe Facebook
 La data de 1 mai, în majoritatea țărilor, de o bună perioadă de timp, se sărbătorește ZIUA INTERNAȚIONALĂ  A MUNCII, semnificația ei actuală fiind un omagiu adus muncitorilor și mișcărilor muncitorești din întreaga lume, urmare a luptei lor pentru dreptate socială, condiții de muncă civilizate, o normă de muncă de 8 ore pe zi și o plată corespunzătoare a prestației lor - contravaloarea muncii efectuate pentru un salariu decent, în strânsă legătură cu nivelul de trai.
  Dar, să vedem un scurt istoric al mișcării muncitorești și al mișcării sindicale, atât la nivel mondial, cât și la nivelul societății românești...
  O contribuție importantă la mișcarea muncitorească/sindicală au avut-o:
  Prima Internațională Socialistă :1864 – 1876 formata din englezi, francezi; 
  A doua Internațională Socialistă :1889 – 1914;
  A treia Internațională Socialistă:1919 – 1943, Moscova.
 Dintre cei ce au avut o influență majoră asupra mișcării muncitorești/sindicale, trebuie neapărat amintiți: Robert Owen, P.J. Proudhon, Ferdinand Lasalle (Allgemeiner Deutscher Arbeiter–Verein) – sindicatele social– democrate, Herzen (sindicatele Rosii). La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
  Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, este cel care a inițiat introducerea unei rezoluții ce preciza: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la - și după - 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
 Ziua de 1 mai a devenit cunoscută în întreaga lume ca urmare a incidentelor violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.
 În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, dintre care pe câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.
 
 
 În România, în anii 1846 – 1892, s-au înființat 207 organizații profesionale, iar în anii 1893 – 1898, s-au mai înființat 233. Putem afirma că în ultimul deceniu al secolului al XIX – lea, în România a existat o amplă mișcare sindicală. Tot atunci începe și organizarea sindicală a lucrătorilor de la CFR, din minerit, mecanicii, metalurgiștii, lăcătușii, etc. 
1846 Prima asociație de ajutor reciproc a fost creată la Brașov de către lucrătorii tipografi.
1857 La Moldova Nouă, se pune bazele „Asociației de ajutor reciproc a muncitorilor minieri”.
1872  Se înființează Asociația tuturor lucrătorilor din România, care își propune să unească toți muncitorii din România.
1879 Tipografii înființează „Societatea Generală a lucrătorilor tipografi din România: Deșteptarea”, care va fi constituită exclusiv din muncitori.
1881 Se pune pentru prima oară în discuție, de către această organizație a muncitorilor tipografi, introducerea unui contract de muncă care să fie impus tuturor patronilor din ramura respectivă.
1890 Primul an în care ziua de 1 Mai se sărbătorește în România.
1884 În iulie, se desfășoară greva celor peste 1200 căruțași din portul Brăila.
1887 În decembrie și în iulie, greva celor peste 1200 de muncitori ceferiști din București.
1888 În februarie, greva celor 300 de ceferiști din Galați.
1888
 În iunie – iulie, greva tipografilor.
  Istoria mai recentă, cea de după 1900, a mișcărilor muncitorești din țară, este destul de cunoscută și am mai prezentat-o aici, așa că nu vom mai insista asupra ei... Ce avem la ora actuală? Păi, nu prea mai avem nimic... Întreprinderile industriale în marea lor majoritate, s-au desființat/au falimentat cu ajutorul viguros al „statului” - sau mai corect spus - al reprezentanților săi, mai bine de 8 milioane de români îi găsim în afara granițelor - o forță de muncă considerabilă - pentru un trai mai bun... La ora actuală, majoritatea sindicatelor au devenit doar o glumă proastă, sunt doar niște șandramale, la acoperișul cărora huzuresc găști de trântori, mână în mână cu patronii/angajatorii...     
  Boborul muncitor - ăla care mai există - trage la șaibă și e revoluționar pe net, pe grupurile sociale, altfel în viața reală, se comportă ca un pisicuț...
 
  Dar, hei! - să lăsăm gândurile astea negativiste și să ne bucurăm cu toții de ziua noastră - ZIUA MUNCII, ZIUA MUNCITORILOR!

 

 

Adaugă comentariu



TeamViewer pentru Asistenţă la distanţă Asistenţă la distanţă
© 2013-2015 Sindicatul Trafic 2009 Iași | administrat de Marian Burlacu