Breadcrumbs



INFORMARE PROCES, DOSAR NR.3802/99/2022, TERMEN - 24.09.2024

   În atenția membrilor SINDICAT TRAFIC 2009:
   La data de 24.09.2024, începând cu ora 12.00, la Tribunalul Iași, a avut loc cel de-al optulea termen de judecată în dosarul nr. 3802/99/2022. Deși ne așteptam ca acesta să fie ultimul termen de judecată, pârâta a făcut ceea ce știe cel mai bine să facă - a ales să mai tragă de timp - deoarece a depus în ajun, pe 23 septembrie, încă un set de documente, ce nu au putut fi luate la cunoștință nici de către noi, nici de către Instanță... Prin urmare, în mod justificat, Instanța a trebuit să acorde un nou termen, al nouălea - sperăm ultimul! - pe data de 14 ianuarie 2025... Termenul este justificat, deoarece, cu toată intervenția noastră de a primi un termen „mai scurt”, anul acesta, Instanța a arătat că este supraaglomerată, având peste 50-55 dosare zilnic pe rol...
  Oare se crede că, tot amânând pronunțarea, se va pierde substanța și așa, nu vom mai câștiga?? Dar, deh... Ce să mai spunem? Am renunțat, la sfatul avocatului ce ne reprezintă, după o discuție cu consilierul juridic al pârâtei, în fața sălii de judecată, să mai arătăm/demonstrăm Instanței că este doar o tragere de timp ce ar trebui sancționată...
  P. S. În ceea ce privește al doilea dosar - nr. 3784/99/2023, cu al doilea termen la data de 30.09.2024 - așteptăm să vedem dacă pârâta s-a lămurit între timp cu cererea de chemare în judecată, de la primul termen și până acum, având în vedere faptul că, la primul termen a afirmat că nu înțelege ceea ce s-a reclamat! Cu toate că, în aceeași speță, la Curtea de Apel Suceava, a pierdut printr-o SENTINȚĂ DEFINITIVĂ! Da, pare cam de noaptea minții...

SIGURANȚA CIRCULAȚIEI LA CFR... ȘI DUMNEZEU CU MILA!

   Rândurile ce urmează se adresează doar celor care cunosc foarte bine cum merg treburile pe la calea ferată... Nu se adresează papițoilor numiți politic, prin funcții de conducere/administrative, care ard gazul pe la gară...
    Dar, despre ce e vorba, se vor întreba mulți?
    Păi, să facem o scurtă relatare a ceea ce au prezentat site-urile de știri...
    În data de 31 iulie 2024: „Incident feroviar grav: un tren de călători și unul de marfă au intrat pe aceeași linie. Trafic blocat între staţiile Drăgăneşti Olt şi Fărcaşele. Cele două trenuri au oprit, miercuri, 31 iulie, la 250 de metri unul de altul, după ce, între staţiile Drăgăneşti Olt şi Fărcaşele, pe ruta Roşiorii de Vede - Caracal, au intrat pe aceeași linie. Incidentul a avut loc pe firul II, primul fiind închis pentru lucrări”. 
   Sau: „Un accident grav de tipul „tren contra tren” ar fi putut să se întâmple miercuri dacă mecanicii a două trenuri nu ar fi fost vigilenți. Un tren CFR Călători, cu 250 de călători la bord, și altul de marfă aparținând Rail Cargo s-au oprit la aproximativ 250 de metri unul de celălalt, pe magistrala București-Craiova, relatează publicația Club Feroviar. Incidentul a fost confirmat de Agenția de Investigare Feroviară Română, ai cărei reprezentanți au și anunțat demararea unei investigații. Trenul 57322 al Rail Cargo a fost trimis spre Fărcașele, iar din stația aceasta a fost expediat trenul 348 al SNTFC, ambele pe firul II. Practic, doar datorită vigilenței mecanicilor celor două trenuri, care au observat la timp pericolul, a dus la evitarea unei tragedii de proporții”.
   Dar, ce este mai important: „În acest context, Asociația Pro Infrastructură a lansat un semnal de alarmă privind siguranța traficului feroviar, care de cele mai multe ori, în lipsa soluțiilor moderne, depinde de factorul uman”.
   „Așa cum am spus de mai multe ori în ultimii ani, România se apropie cu pași rapizi de un accident major cu zeci de victime, probabil o ciocnire între un tren de marfă greu de peste 1000 de tone și un tren de călători. Chiar ieri acest eveniment tragic a fost evitat in extremis la nici 150 km de Capitală, pe magistrala București-Craiova. Cum a ajuns CFR SA să trimită două trenuri în sensuri contrare pe aceeași linie, ca-n Grecia? Pe scurt, lipsa modernizării. Sistemele arhaice ale CFR cer un impiegat de mișcare în fiecare stație, dotată de obicei cu un „calculator” de generație zero, tehnologie bazată pe relee inventată în anii 1940-1950. Așadar oamenii sunt răspândiți peste tot în rețea, deci risc crescut de eroare umană. Sau ne pomenim cu defectarea unor electromagneți din secolul trecut care determină trecerea pe mod „manual”, predispus la greșeli și la (ne)înțelegeri telefonice. Sistemele moderne permit operarea mai multor stații cu un singur dispecer, trimiterea „tren contra tren” fiind exclusă automat, iar poziția, direcția de deplasare și numărul trenului sunt vizibile pe ecran, ceea ce nu se întâmplă pe instalațiile actuale, depășite moral”, a avertizat Asociația Pro Infrastructură.
   Reamintim faptul că acest INCIDENT FEROVIAR de pe raza S.R.C.F. CRAIOVA este al doilea INCIDENT MAJOR feroviar din ultimii ani - TREN CONTRA TREN - din fericire, fără victime, după cel ce a avut loc în 17.09.2022, pe raza S.R.C.F. BUCUREȘTI, „tren R7915, din PM Pajura spre stația CFR Mogoșoaia pe linia ocupată cu trenul de călători R7032”...
   Se pare că Dumnezeu ține cu noi, ceferiștii, dar și cu călătorii care încă mai aleg să se deplaseze cu trenul... Problema este  zicala aia din vechime -  „ulciorul nu merge de multe ori la apă”...
   Care sunt cauzele, alea pe care le putem identifica noi, cei cu ceva vechime la gară, în funcțiile astea de exploatare, coordonare și control al traficului feroviar din România?
   Domne, cam astea se văd cu ochiul liber:
   1. - o bătaie de joc generalizată, în ceea ce privește efectuarea lucrărilor de mentenanță a infrastructurii feroviare; linii curente și linii din stații, care stau închise permanent, cu lunile de zile, pe care nu se lucrează decât maximum 8 ore/zi, 5 zile pe săptămână, cu 10-15 oameni - vai de steaua lor!, producând întârzieri de mii și zeci de mii de minute la trenurile de călători și marfă! O asemenea bătaie de joc, de lipsă de respect pentru OTF, beneficiarii de transport și publicul călător nu s-a mai văzut în istoria căii ferate românești! Pe vremea de dinainte de '89, dacă s-ar fi întâmplat așa ceva - responsabilii, cu tot cu ministrul de resort, ar fi înfundat pușcăriile patriei!
   2. - lipsa materialelor elementare de întreținere; dacă se defectează instalațiile SCB, nu sunt materiale de rezervă, dacă se defectează BLA-ul, nu se intervine operativ - sâmbătă, duminica - nu sunt oameni la consemn, la intervenție, deranjamentele majore, defectările de echipamente, defectările la linie sunt ceva curent, cotidian! Majoritatea instalațiilor de siguranță sunt depășite, expirate moral și tehnic, sunt ținute pe linia de plutire de o mână de oameni devotați meseriei - e vorba de cei de la CT și IFTE! Ca să poți înlocui de exemplu, două dulapuri cu echipamente CT, pe BLA, la un SAT, distruse datorită unui inconștient rutier, a fost nevoie de o lună! De Doamne ferește - nu altceva!
   3.  - personalul nou angajat în ultimii 2-3 ani, având la bază cursuri/instruire online, în meseriile de la siguranța circulației, în majoritatea sa, nu ar putea niciodată să fie autorizat pe funcție! Ca tu - reprezentant AFER/CENAFER/etc. - cum se mai cheamă aceste instituții - să spui că ăsta e materialul uman cu care trebuie să lucrăm, că nu avem alții -  e ceva normal? Cum poți autoriza un astfel de salariat? Păi, ce, transportăm cartofi? E vorba de VIEȚI UMANE!
 
   4. - „efectuarea controalelor” de către compartimentele specializate. Domne, pe vremuri, când venea un organ de control în subunitate, lua la verificat registrele, își nota greșelile/erorile, apoi, dacă era timp, chiar atunci, făcea o instruire/prelucrare cu personalul prezent, ori, la „școala personalului”/ instruirea periodică, cu tot personalul prezent. Se arătau modurile greșite de lucru, se arăta cum trebuie procedat în diferitele situații de exploatare, se lămureau cam toate problemele.  Acum, cei cu funcții de control - mulți, neaveniți, în general, cam cei mai slab pregătiți profesional, dar cu pile, cu șpagă, vin să îi ardă pe cei cu care au avut diverse diferende, se plătesc polițe și tot felul de astfel de prostii. Instruire, lămurire, clarificări tehnico- profesionale? Aș! Cine să le facă? Majoritatea lor sunt paraleli cu sistemul!
   5. Umflarea schemelor de personal cu trântori, specializați în circuitul hârtiilor! Calea ferată are câteva mii de trântori, cu un buget considerabil, cu o singură dorință: să treacă timpul, cu plimbatul hârtiilor într-un circuit complicat, până vine ziua de salariu! Nu produc NIMIC, nu contribuie cu NIMIC, dar sunt INDISPENSABILI căii ferate! Daaa... 
   Din păcate, la fel ca în celelalte domenii de activitate din România, avem de a face cu o deprofesionalizare rapidă, care va duce cât de curând, la un carnagiu.
   Vom vedea dacă, a treia oară, va fi tot cu noroc! Șansele ca să se întâmple acest lucru sunt din ce în ce mai mici...

HRISTOS A ÎNVIAT! SFINTELE PAȘTI CU PACE ȘI LUMINĂ!

  „Sfintele Paști reprezintă sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos
  Sfintele Paști ortodoxe, de obicei, sunt mai târziu cu una sau cu cinci săptămâni față de sărbătoarea similară a creștinilor care țin de calendarul gregorian. Totuși, ocazional, Sfintele Paști pot fi la o distanță de două, patru sau șase săptămâni (dar niciodată trei) din cauza faptului că vechiul calendar iulian folosește o formulă diferită de pascalie la calcularea datei Sfintelor Paști. Această formulă a fost stabilită și acceptată la Sinodul I Ecumenic. 

  Prăznuirea Sfintelor Paști

 Învierea Domnului Iisus Hristos din morți este centrul credinței creștine ortodoxe. Sărbătoarea este precedată de douăsprezece săptămâni de pregătire, care sunt împărțite în: duminicile premergătoare postuluiPostul mare și Săptămâna Patimilor. Credincioșii încearcă să parcurgă această perioadă cu smerenieiertareîmpăcarerugăciunepost, generozitate și studiul elementelor credinței. La sosirea sărbătorii, se țin mai multe slujbe îmbinate într-una singură.
Slujba Învierii este alcătuită în timp de Sfinții Părinți ai Bisericii, și în special de sfântul Ioan Damaschinul (†748) pentru unele părți esențiale, cum ar fi Canonul Paștilor și Stihirile Paștilor.

  Slujba de la miezul nopții

  La ceva timp după miezul nopții din Sâmbăta Mare se ține slujba numită Slujba de la miezul nopții. În practica slavă, preotul intră în mormânt și ia epitaful, îl duce prin Ușile Împărătești și îl așază pe masa altarului unde rămâne timp de 40 de zile, până la Înălțarea Domnului. În practica bizantină, epitaful este deja scos din mormânt (în timpul slujbei numită Prohodul Domnului din Vinerea Mare, seara).

  Slujba învierii

  Slujba învierii începe cu o procesiune care are loc la miezul nopții. Credincioșii ies din biserica neluminată cântând, purtând steagurile, icoanelumânări și Evanghelia (liturgică). Procesiunea ocolește biserica și se întoarce în fața ușilor principale care sunt închise. În practica greacă, antiohiană și românească, acum se citește Evanghelia care spune că mormântul este gol. În cultul ortodox sirian și cel românesc (pe alocuri și la greci), după citirea Evangheliei, preotul bate în ușă și poartă un dialog cu o persoană din biserică, strigând cuvintele Psalmului 23, 7-10: „Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? // Domnul Cel tare și puternic, Domnul Cel tare în război. // Ridicați, căpetenii, porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice și va intra Împăratul slavei. // Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei.” În cultul slav nici una din aceste practici nu există. Apoi, se cântă troparul pascal pentru prima dată, împreună cu versurile Psalmului 67 (68) care vor preceda toate slujbele acestei perioade:
Înviază Dumnezeu risipindu-se vrăjmașii Lui, și fugind de la fața Lui toți cei ce-L urăsc pe El !
Precum se împrăștie fumul și nu mai este, precum se topește ceara de la față focului topește fumul de la fața focului,
Așa pier păcătoșii de la fața lui Dumnezeu, iară drepții se veselesc.
Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm și să ne veselim întru ea!
Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând,
și celor din morminte viață dăruindu-le.
  Ușile sunt deschise și credincioși intră în biserică. Biserica este luminată și împodobită cu flori. Este mirele ceresc și simbolul mormântului gol. Preoții au veșminte albe, simbolul hainelor strălucitoare ale învierii de obște. Icoana Sfintelor Paști, este așezată în mijlocul bisericii, acolo unde mai înainte a fost epitaful. Îl arată pe Hristos spărgând porțile iadului și eliberându-i pe Adam și Eva din robia morții. Preoții spun frecvent către credincioși: „Hristos a înviat!” - iar credincioșii răspund: „Adevărat a înviat!” - și cădește icoanele și poporul.
 După intrarea în biserică, se cântă canonul pascal atribuit Sfântului Ioan Damaschinul împreună cu troparul Învierii ca refren repetat frecvent. Slujba se termină cu stihira pascală:
  Ziua învierii! Și să ne luminăm cu prăznuirea, și unul pe altul să ne îmbrățișăm. Să zicem: fraților și celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Și așa să strigăm: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le!”

                                                                                                                              TEXT PRELUAT

  HRISTOS A ÎNVIAT!

SFINTELE SĂRĂBĂTORI DE PAȘTI CU PACE ȘI LUMINĂ!

1 MAI - ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MUNCII! 2024

 La data de 1 mai, în majoritatea țărilor, de o bună perioadă de timp, se sărbătorește ZIUA INTERNAȚIONALĂ  A MUNCII, semnificația ei actuală fiind un omagiu adus muncitorilor și mișcărilor muncitorești din întreaga lume, urmare a luptei lor pentru dreptate socială, condiții de muncă civilizate, o normă de muncă de 8 ore pe zi și o plată corespunzătoare a prestației lor - contravaloarea muncii efectuate pentru un salariu decent, în strânsă legătură cu nivelul de trai.
  Dar, să vedem un scurt istoric al mișcării muncitorești și al mișcării sindicale, atât la nivel mondial, cât și la nivelul societății românești...
  O contribuție importantă la mișcarea muncitorească/sindicală au avut-o:
  Prima Internațională Socialistă :1864 – 1876 formata din englezi, francezi; 
  A doua Internațională Socialistă :1889 – 1914;
  A treia Internațională Socialistă:1919 – 1943, Moscova.
 Dintre cei ce au avut o influență majoră asupra mișcării muncitorești/sindicale, trebuie neapărat amintiți: Robert Owen, P.J. Proudhon, Ferdinand Lasalle (Allgemeiner Deutscher Arbeiter–Verein) – sindicatele social– democrate, Herzen (sindicatele Rosii). La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
  Data de 1 mai apare pentru prima dată în legătură cu întrunirea din anul 1886 a Federației Sindicatelor din Statele Unite și Canadei (precursoarea Federației Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor și Tâmplarilor, este cel care a inițiat introducerea unei rezoluții ce preciza: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la - și după - 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia. La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde au mers 90 de mii de demonstranți, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.
 Ziua de 1 mai a devenit cunoscută în întreaga lume ca urmare a incidentelor violente care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.
 În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști. Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, dintre care pe câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre acuzați au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani de închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8.
 
 
 În România, în anii 1846 – 1892, s-au înființat 207 organizații profesionale, iar în anii 1893 – 1898, s-au mai înființat 233. Putem afirma că în ultimul deceniu al secolului al XIX – lea, în România a existat o amplă mișcare sindicală. Tot atunci începe și organizarea sindicală a lucrătorilor de la CFR, din minerit, mecanicii, metalurgiștii, lăcătușii, etc. 
1846 Prima asociație de ajutor reciproc a fost creată la Brașov de către lucrătorii tipografi.
1857 La Moldova Nouă, se pune bazele „Asociației de ajutor reciproc a muncitorilor minieri”.
1872  Se înființează Asociația tuturor lucrătorilor din România, care își propune să unească toți muncitorii din România.
1879 Tipografii înființează „Societatea Generală a lucrătorilor tipografi din România: Deșteptarea”, care va fi constituită exclusiv din muncitori.
1881 Se pune pentru prima oară în discuție, de către această organizație a muncitorilor tipografi, introducerea unui contract de muncă care să fie impus tuturor patronilor din ramura respectivă.
1890 Primul an în care ziua de 1 Mai se sărbătorește în România.
1884 În iulie, se desfășoară greva celor peste 1200 căruțași din portul Brăila.
1887 În decembrie și în iulie, greva celor peste 1200 de muncitori ceferiști din București.
1888 În februarie, greva celor 300 de ceferiști din Galați.
1888
 În iunie – iulie, greva tipografilor.
  Istoria mai recentă, cea de după 1900, a mișcărilor muncitorești din țară, este destul de cunoscută și am mai prezentat-o aici, așa că nu vom mai insista asupra ei... Ce avem la ora actuală? Păi, nu prea mai avem nimic... Întreprinderile industriale în marea lor majoritate, s-au desființat/au falimentat cu ajutorul viguros al „statului” - sau mai corect spus - al reprezentanților săi, mai bine de 8 milioane de români îi găsim în afara granițelor - o forță de muncă considerabilă - pentru un trai mai bun... La ora actuală, majoritatea sindicatelor au devenit doar o glumă proastă, sunt doar niște șandramale, la acoperișul cărora huzuresc găști de trântori, mână în mână cu patronii/angajatorii...     
  Boborul muncitor - ăla care mai există - trage la șaibă și e revoluționar pe net, pe grupurile sociale, altfel în viața reală, se comportă ca un pisicuț...
 
  Dar, hei! - să lăsăm gândurile astea negativiste și să ne bucurăm cu toții de ziua noastră - ZIUA MUNCII, ZIUA MUNCITORILOR!

 

 

INFORMARE PROCES, DOSAR NR.3802/99/2022 - 26.04.2024

   În atenția membrilor SINDICAT TRAFIC 2009:

  La data de 26.04.2024, de la ora 11:00, a avut loc, la Tribunalul Iași, cel de al șaptelea termen de judecată în dosar nr. 3802/99/2022. Avocatul angajat și liderul sindicatului au explicat în fapt completului de judecată sensul și importanța documentelor specifice activității feroviare, anexate la dosarul cauzei, care demonstrează temeinicia capetelor de cerere.  Instanța a luat act de toate precizările, a  explicat că așteaptă concluzii finale scrise, din partea ambelor părți, ca să se poată pronunța pe fondul cauzei, la următorul termen, ce a fost stabilit la sfârșitul lunii septembrie 2024. 

TeamViewer pentru Asistenţă la distanţă Asistenţă la distanţă
© 2013-2015 Sindicatul Trafic 2009 Iași | administrat de Marian Burlacu