Breadcrumbs


Autentificare


PLANUL DE FORMARE PROFESIONALĂ LA CN CF CFR SA, PE ANII 2019-2020...

   Pentru cei interesați, dintre salariații de la CN CF CFR SA - în data de 04.07.2019, conducerea companiei a transmis organizațiilor semnatare de CCM în vigoare, PLANUL DE FORMARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI CN CF CFR SA (mai bine spus, proiectul... dar, este ca și aprobat)...

   Pentru cei care vor să aprofundeze problema, prezentăm în atașamentul acestor rânduri documentul respectiv...

ÎN ATENȚIA MEMBRILOR SINDICATULUI TRAFIC 2009

   Având în vedere Acordul semnat în data de 20 iunie 2019, dintre administrația CN CF CFR SA și reprezentanții organizațiilor sindicale semnatare de C.C.M. valabil pentru 2019-2020, prin care s-a stabilit decontarea unei sume maxime de 1000 lei, pentru concediu, vă aducem la cunoștință faptul că vă trebuiesc următoarele documente (pentru a fi înmânate domnului Hoștinar, dacă nu se va fi schimbat ceva între timp):

1.Cerere scrisă, cu viza de sindicatului (se primește  de la liderul/secretarul de sindicat);

2.Facturi fiscale emise pe numele salariatului și/sau al soțului/soției acestuia de agenții de turism, de hoteluri și pensiuni turistice și de unități/baze de tratament și întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal;

3.Documente care să ateste efectuarea plății facturii de către salariat sau soțul/soția acestuia - chitanță, bon fiscal, extras de cont bancar, exemplar original;

4.Copie conformă cu originalul a cererii de concediu, aprobată conform reglementărilor  interne CFR SA;

5.Declarație pe proprie răspundere a salariaților din care să reiasă că au beneficiat de serviciile menționate în factura fiscală (se primește de la liderul/secretarul de sindicat).

   Deasemenea, vă mai aducem la cunoștință faptul că la Tribunalul Iași, în dosar nr.1173/99/2019, care a avut primul termen azi 26.06.2019, a fost fixat următorul termen în data de 25 septembrie 2019 (după vacanța judecătorească), urmează să primiți mai multe informații prin ziarul sindicatului - „Informația sindicală”...

DESPRE STATUT, APLICAREA NOULUI C.C.M. ȘI ALTE PROBLEME DE LA INFRA....

   Oameni buni, avem parte de un început de vară foarte capricioasă, ba cu temperaturi maxime, ba cu furtuni și inundații - respectiv, mai multă bătaie de cap pentru personalul de exploatare și mai multe trenuri întârziate alături de nemulțumirea puținilor călători ce mai au curajul să meargă cu trenul... Iar pe grupurile feroviare, o mare parte dintre colegii noștri au diverse nelămuriri în legătură ba cu Statutul Feroviarului, ba cu aplicarea C.C.M.-ului nou, ba cu rezultatele „leaderilor sindicali” și drept urmare, cu afilierea sindicală...

   Deci, să o luăm metodic și să lămurim lucrurile în ceea ce privește Statutul: în primul rând, forma care a trecut de Parlament spre promulgare și a fost retrimisă de „prezidentul tuturor românilor” spre reexaminare este forma agreată de Ministerul Transporturilor și promovată de către gașca de la MC; că această formă nu este cel mai bun proiect de lege și că nu corespunde nici pe departe cu așteptările salariaților din exploatarea feroviară, fiind practic aproape golită de conținut, nu are rost să discutăm prea mult. Că nu are nu știu ce, că nu s-a prevăzut nu știu când, etc. -  trebuie avut în vedere singurul lucru bun, după părerea noastră, din acest proiect de lege - există posibilitatea de a ieși la pensie cu 5 ani mai devreme față de vârsta standard de 65 de ani! Că la ora actuală, acest chinuit STATUT a devenit un fel de minge de ping-pong între actorii jalnici de pe scena politică - nu putem comenta prea mult - suntem în situația de simpli spectatori... Doar la toamnă și anul viitor, le putem amenda, prin votul nostru, pe  aceste marionete din ringul politic... 

   Să trecem la aplicarea noului C.C.M. (vorbim de CN CF CFR SA), iar aici, așa cum era de așteptat, mai multe probleme au rămas în suspans... În primul rând, au scos din C.C.M. articolul cu privire la suspendarea serviciului (valabil mai mult pentru personalul de mișcare - IDM, acari, revizori ace, păzitori de barieră), urmare a proceselor pierdute pe dreptul muncii, cu urmări neplăcute pentru responsabili, care urmează să cunoască și efectele... Drept urmare, acum, o parte din „trompetele” MC-ului, vin prin teritoriu și sondează terenul, să vadă ce spun oamenii, practic, nu știu ce să facă, pentru că, începând cu directorul „etern negociator”  (spun gurile rele că „e un acoperit al „băieților” cu ochi albaștri, altfel, nu ar fi rezistat atât de mult timp în funcție”) și continuând cu cei de pe treptele următoare - directori regionali și șefi divizie, nimeni nu vrea să-și pună pielea la saramură în ceea ce privește orele suplimentare, indiferent sub ce formă vor fi ele definite... În al doilea rând, gluma cu programul fracționat, așa cum încearcă să acrediteze ideea cei din gașcă - credem că nimeni nu dorește să declanșeze o „spontană” la gară - VA FI GREU DE RELUAT SERVICIUL, dacă, doamne ferește, hotărăsc să spună niște „nebuni” STOP JOC”! Nu este nevoie decât de o scânteie și se va întinde ca focul în junglă! Dacă managerii minunați de la INFRA nu au alte soluții, mai bine să plece, să se ocupe de altceva, altfel, o oprire spontană a lucrului de către personalul de execuție, va avea urmări nebănuite...

   În ultimile zile, pe grupurile feroviare este o dezbatere intensă cu privire la „LEADERII SINDICALI” și la reprezentarea intereselor muncitorilor în relația cu angajatorul... Apar tot felul de discuții și tot felul de întrebări, unele la obiect, altele idioate de-a binelea; apar tot felul de „salvatori ai neamului”, care își fac reclamă și apar cu un „statut de sindicat corect”; apar indivizi (oare cum naiba trec testele psihologice?) care numesc „sindicate corecte” și „leaderi corecți”, dar, pun și condiția principală de a se înscrie în ele - „în termen de un an, să ne recapete drepturile pierdute”! PFFF... Oameni buni, stimabili ceferiști, o parte dintre acești colegi ai noștri parcă nu au toate „țiglele pe casă”, cum spunea un onorabil coleg al nostru! Să fie clar pentru toată lumea - la ora actuală, nici un sindicat și nici un lider nu pot „să recapete drepturile pierdute”, cine spune altceva, este un MINCINOS! S-au schimbat legi, s-a schimbat chiar și organizarea căii ferate, suntem împărțiți în „n” felii, nu mai discutăm de dezorganizarea și trădarea sindicală! Va fi foarte greu - dacă nu chiar imposibil! - să se mai repare situația de la gară în anii ce vor veni - iar asta va fi valabil atât la INFRA, cât și la CĂLĂTORI și MARFĂ! Dezinteresul clasei politice, în strânsă legătură cu interesele companiilor private de transport feroviar și mână în mână cu trădătorii intereselor sindicale, au dus la situația actuală, care, probabil, se va degrada din ce în ce mai mult! Majoritatea celor care spun că „ vrem să ni se dea, să ni se garanteze recâștigarea, să se facă”, etc., ori nu gândesc, ori... Așteptăm să ne cadă totul degeaba? Să facă liderul/liderii? Iar ceilalți, să stea și să aștepte? Pff...

   Auzim de puține „sindicate bune”, de câțiva „lideri buni” - oameni buni, să nu ne furăm căciula singuri, CEA MAI IMPORTANTĂ ACTIVITATE A UNUI SINDICAT/LIDER SINDICAL ESTE NEGOCIEREA ȘI ÎNCHEIEREA UNUI CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ BUN - din care rezultă drepturi pentru salariații firmei respective! Restul, sunt doar acțiuni de fațadă! Din momentul în care ai negociat/încheiat un C.C.M. bun, ca sindicat/lider sindical te poți ocupa doar de respectarea „ad literam” a acestuia, nefiind nevoie de prea multă bătaie de cap, acțiuni în tribunale, etc... Dar, având negociatorii și semnatarii pe care i-am avut în ultimii aproape 20 de ani, ce să ne mai mirăm...

   Dar, să revenim un pic la „sindicatele bune” și ”liderii buni”... La ora actuală, o parte a personalului de Trafic, se chinuie să găsească/creeze o alternativă la gașca trădătoare de la MC, practic, sunt circa 3000 de „mișcăriști” prin A.F.T.F. Cum prin A.F.T.F. avem mai multe federații, doar una singură nu are „specialiști” - e vorba de F.N.S.I.F., cu un impiegat de mișcare la înaintare... Aici, au reușit să se adune circa 2000 de oameni, a ajuns și „Ginu” în cele din urmă (deh, a avut nevoie de 2 ani, dar ce să facem, mai bine mai târziu decât niciodată!), ori mânat de dorința proprie, ori mânat de către o parte din oameni... Ar mai fi posibilități de creștere, dar, orgolii diverse, neînțelegeri mai vechi și alte chestii împiedică cu adevărat formarea unei alternative adevărate. Să nu uităm însă cauza principală - indiferența majorității dintre noi și practic, lipsa pârghiilor în obținerea de rezultate cu adevărat, reale! Ca și grupuri ce se opun găștii de la MC, putem nominaliza câteva sindicate: SINDICATUL MC TIMIȘOARA (nu este membru MC!) și  SINDICATUL FEROVIARUL DEVA (ambele pe Regionala Timișoara); SINDICATUL CALE LIBERĂ CRAIOVA 2011 și SINDICATUL RC PIATRA OLT (ambele pe Regionala Craiova); SINDICATUL INDEPENDENT TRAFIC FEROVIAR ADJUD (Regionala Galați); SINDICATUL RC DEJ ( Regionala Cluj); SINDICATUL TRAFIC 2009 și SMF IAȘI (Regionala Iași); SINDICATUL MIȘCAREA FEROVIARĂ (ăla național, al lui „Ginu”!); toate aceste sindicate sunt membre F.N.S.I.F., mai știm cel puțin unul -  S.N.U.F. (la Sibiu, reprezentant de dl. Alaman), dar care, deocamdată, „navighează singur”... În ceea ce privește liderii, nu dorim să facem publicitate nimănui, dar, lipsa de rezultate palpabile ar trebui să dea de gândit atât liderilor (conducerii) acestor sindicate „rebele” cât și tuturor salariaților! „Poate” se mai trezesc o parte a colegilor noștri și „poate”, fiind mai mulți, VOR VENI ȘI REZULTATELE! Cât despre colegii noștri, cei care spun „vrem rezultate și apoi vedem”! -  nu putem spune decât atât: mai bine plecați de la gară, că ne încurcați, pe noi, ăștia, care vrem ceva și suntem dispuși să și facem ceva! Cu căldurile astea mari, de vară, cu concediile, cu turele pe care le facem ca să suplinim colegii, mai discutăm și de sindicate, să mai uităm de necazurile vieții... În rest, „toate-s vechi și nouă toate”...

 

 

ACORD DECONTARE CONCEDIU, CCM 2019-2020 LA CN CF CFR SA!

   După întoarcerea proiectului de lege privind STATUTUL PERSONALULUI FEROVIAR, de la „șeful statului” - „prezidentul” tuturor românilor - la Parlament, pentru reexaminare, avem iarăși parte de o veste „bună” pentru salariații de la INFRA - administrația CN CF CFR SA, în nemărginita sa bunătate și milostivire, împreună cu reprezentanții organizațiilor semnatare de CCM, respectiv D.F., M.C. și A.F.T.F. - au semnat astăzi, 20 iunie 2019, Acordul care reglementează modul de utilizare a fondului pentru cheltuieli sociale... Punct central al acestuia, decontarea, la fel ca și anul trecut, a sumei de maximum 1000 lei pentru fiecare salariat (2000 lei, pentru ambii, dacă este cazul, din cheltuielile efectuate cu concediul de odihnă, respectiv 50% din valoarea facturii) ;facturile de până la 1000 lei se vor achita integral... Nu a fost mărită valoarea sumei, pentru că, la sfârșitul anului, echipele manageriale trebuie să poată raporta economii la fondul de salarii și astfel, să poată încasa bonusurile de „performanță”! Minunați manageri mai avem la CN CF CFR SA! Să ne fie de bine!

   În atașamentul acestor rânduri, puteți consulta Acordul respectiv...

STATUT FEROVIAR - RETRIMIS LA PARLAMENT!

   Azi, 20.06.2019, președintele României - „șeful statului” - în urma unei analize „serioase” făcută de grupul de consilieri ce sunt plătiți generos din banii noștri - bani publici, a decis retrimiterea proiectului de lege privind STATUTUL PERSONALULUI FEROVIAR, înapoi la Parlament, pentru reexaminare... Se pare că acest proiect de lege „dă prea multe avantaje sclavilor de la calea ferată” și mai trebuie modificat - de fapt, trebuie golit complet de conținut/drepturi, ca să fie bun! Ca să nu fim părtinitori, vă prezentăm comunicatul administrației prezidențiale, în toată „splendoarea” lui, să vă lămuriți:

Cerere de reexaminare asupra Legii privind statutul personalului feroviar

20 Iunie 2019

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a trimis joi, 20 iunie a.c., Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind statutul personalului feroviar.

Vă prezentăm textul integral al cererii:


București, 20 iunie 2019

Domnului Călin Popescu-Tăriceanu

Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată,

formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii privind statutul personalului feroviar

Legea privind statutul personalului feroviar vizează raporturile de muncă ce se stabilesc între unitatea cu specific feroviar și personalul feroviar angajat în cadrul acesteia, drepturile, obligațiile și răspunderea personalului feroviar, formarea inițială și continuă a personalului feroviar, condițiile specifice și modalitățile de ocupare și de eliberare din aceste funcții, de încetare a activității și de pensionare a personalului feroviar, precum și criteriile de acordare a recompenselor și distincțiilor. Această lege va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția prevederilor referitoare la pensionare, care vor intra în vigoare la data de 1 septembrie 2021.

În forma transmisă la promulgare, legea menționată - ce înlocuiește Decretul nr. 360/1976 privind aprobarea Statutului disciplinar din unitățile de transporturi - se impune, însă, a fi reanalizată de către Parlament atât sub aspectul impactului pe care aceasta îl are asupra sectorului feroviar în ansamblul său, cât și al modului în care noile dispoziții se corelează cu alte acte normative. În contextul în care legea urmează să se aplice practic începând cu anul 2020, reanalizarea acestei reglementări, inclusiv sub aspectul impactului economic, este absolut necesară pentru a nu fi în situația prorogării succesive a aplicării legii sau, mai grav, în imposibilitatea materializării tuturor drepturilor și beneficiilor instituite pentru personalul feroviar.

1. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din lege, dispozițiile acesteia se aplică unităților cu specific feroviar care sunt reprezentate de orice entitate cu personalitate juridică, înregistrată sub una dintre următoarele forme: instituție publică, regie autonomă, companie națională, societate - organizată conform Legii societăților nr. 31/1990 - și care desfășoară activitățile expres prevăzute de lege (transport feroviar sau cu metroul, exploatare, întreținere și reparare a mijloacelor de transport feroviar sau cu metroul, exploatare, întreținere și reparare a infrastructurii feroviare sau de metrou, comunicații și informatică feroviară sau de metrou, monitorizare, autorizare, control, supraveghere de siguranță, licențiere, investigare și certificare de siguranță, formare-calificare, perfecționare-certificare periodică a competențelor profesionale și autorizare a personalului feroviar). Așadar, dispozițiile Legii privind statutul personalului feroviar vizează atât companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, cât și societățile cu capital majoritar sau integral privat.

Legea transmisă la promulgare instituie o serie de drepturi salariale, drepturi de natură extra salarială și o serie de facilități pentru personalul feroviar (dispozițiile capitolelor III, V și VI referitoare la „Drepturile personalului feroviar”, „Salarizarea personalului feroviar” și „Recompense și distincții”), fără o analiză fundamentată a impactului economic al acestor măsuri în piața serviciilor feroviare de transport. Astfel, menționăm dispozițiile art. 11 alin. (1) din legea trimisă la promulgare, ce prevede în cuprinsul a 20 de puncte un număr important de beneficii sau facilități acordate întregului personal feroviar: asistență și servicii medicale și psihologice gratuite, în caz de boală sau de accidente, de medicamente, locuințe de intervenție, de serviciu, sociale sau de protocol, decontarea o dată pe an a 50% din cheltuielile ocazionate de concediul de odihnă, indemnizație de instalare, ajutoare materiale de sărbătorile de Paște și Crăciun, de Ziua Feroviarilor, la nașterea unui copil sau la căsătorie, vouchere de vacanță, tichete de masă, tichete cadou, tichete de creșă, asigurare gratuită de viață, de sănătate, zile libere plătite cu ocazia unor evenimente familiale, stabilite prin contractul colectiv de muncă. Totodată, precizăm că același art. 11 instituie o serie de derogări de la Codul Muncii - aplicabil în prezent personalului feroviar - în timp ce art. 12 reglementează o serie de beneficii pentru membrii familiei personalului feroviar: asistență medicală și medicamente gratuite, legitimații de călătorie gratuite.

Or, din expunerea de motive a legii transmise la promulgare nu rezultă că a fost evaluat impactul pe care aceste dispoziții îl au în piața serviciilor feroviare ori că au fost identificate sursele de susținere a acestor drepturi și beneficii. În acest sens, chiar în expunerea de motive se menționează că „aprobarea acestui act normativ ar putea determina unele cheltuieli suplimentare pentru unitățile cu specific feroviar, indiferent de tipul capitalului”, iar „costurile relativ suplimentare datorate unor drepturi și recompense datorate personalului feroviar pot determina unele costuri diferențiate, dar acestea nu pot fi calculate decât printr-o analiză economică internă la nivelul fiecărei unități cu specific feroviar urmat de un studiu comparat al acestor rezultate”.

În acest context, semnalăm că inclusiv în jurisprudența sa referitoare la art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea Constituțională a reținut că respectarea acestor dispoziții impune stabilirea concomitentă atât a alocației bugetare - ce are semnificația unei cheltuieli - cât și a sursei de finanțare - ce are semnificația venitului necesar pentru suportarea ei - spre a evita consecințele negative, pe plan economic și social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire. Astfel, în legătură cu obligația de stabilire/indicare a sursei de finanțare, Curtea a reținut că textul constituțional implică utilizarea unor referințe dincolo de cea generală privind „asigurarea resurselor necesare de la bugetul de stat”, întrucât cerința „se referă la caracterul obiectiv și efectiv al sursei de finanțare și operează cu elemente de certitudine și previzibilitate bugetară, pentru că, în caz contrar, și-ar pierde rațiunea existenței sale normative și, în mod evident, ar exprima un truism, anume că orice cheltuială bugetară se suportă din bugetul de stat” (Decizia Curții Constituționale nr. 22/2016, pct. 56-60).

Însă, dincolo de necesitatea unei fundamentări reale a impactului unei legi - care să asigure o implementare adecvată și o corelare a dispozițiilor acesteia cu realitatea socială – prevederile art. 30 - 32 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă instituie o serie de cerințe referitoare la conținutul instrumentului de motivare, în sensul că acesta trebuie să cuprindă și prezentarea concluziilor studiilor, lucrărilor de cercetare sau evaluărilor statistice care susțin măsurile propuse sau impactul socioeconomic (efectele asupra mediului macroeconomic, ale mediului de afaceri, social, evaluarea costurilor și beneficiilor, impactul financiar asupra bugetului general consolidat), compatibilitatea cu reglementările comunitare în materie, consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ.

Având în vedere cele arătate, apreciem că efectele dispozițiilor menționate sunt reprezentate de o creștere semnificativă a cheltuielilor de personal (atât de natură salarială, cât și de natură extra salarială) atât în cazul companiilor de stat, cât și al operatorilor privați, cu potențial de a afecta mediul concurențial și de a perturba activitatea de transport feroviar din România.

În lipsa unui studiu de impact al măsurilor adoptate, considerăm că noile costuri financiare ale operatorilor privați, ocazionate de noile drepturi ale personalului, riscă a fi transferate către consumatorul final prin majorarea tarifelor. Totodată, noile drepturi salariale și de natură salarială prevăzute de legea transmisă spre promulgare vor avea un impact diferit asupra operatorilor privați, comparativ cu companiile de stat. Cu privire îndeosebi la acest ultim aspect, informațiile publicate pe pagina de internet asociată parcursului legislativ al legii supuse reexaminării nu permit identificarea unui punct de vedere avizat din partea Consiliului Național de Supraveghere din Domeniul Feroviar - structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței, direct responsabilă, în aplicarea art. 56 alin. (1) din Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic European, cu aplicarea Legii concurenței în domeniul transportului feroviar și deci, implicit, și cu îndeplinirea atribuției prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Menționăm că politica europeană în domeniul transporturilor feroviare vizează crearea unui spațiu feroviar unic european, iar prin cel de-al patrulea pachet legislativ feroviar adoptat de Uniunea Europeană se urmărește completarea acestei piețe unice feroviare. Obiectivul pachetului legislativ care cuprinde trei regulamente și trei directive este acela de a revitaliza sectorul feroviar și de a-l face mai competitiv. Pilonul tehnic adoptat în luna aprilie 2016 cuprinde Regulamentul (UE) 2016/796 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2016 privind Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004, Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană și Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranța feroviară.

„Pilonul de piață” al acestui pachet legislativ, adoptat în decembrie 2016, cuprinde Regulamentul (UE) 2016/2338 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1370/2007 în ceea ce privește deschiderea pieței pentru serviciile de transport feroviar intern de călători, Directiva (UE) 2016/2370 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2012/34/UE în ceea ce privește deschiderea pieței pentru serviciile de transport feroviar intern de călători și guvernanța infrastructurii feroviare și Regulamentul (UE) 2016/2337 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2016 de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1192/69 al Consiliului privind standardizarea conturilor întreprinderilor feroviare.

Alături de pilonul tehnic, pilonul pachetului care ține de piața serviciilor de transport feroviar vizează finalizarea procesului de deschidere graduală a pieței începută prin primul pachet feroviar adoptat de Uniunea Europeană. Aceste măsuri sunt menite să încurajeze competiția în domeniul transportului feroviar de pasageri, cu un impact direct asupra calității serviciilor și eficiență a cheltuielilor și, nu în ultimul rând, cu economii importante de bani publici.

În această ordine de idei, revitalizarea și creșterea competitivității sectorului feroviar nu se pot face în lipsa încurajării concurenței și a liberei inițiative pe piața transportului feroviar. Or, așa cum am arătat mai sus, Legea privind statutul personalului feroviar, prin riscurile cu privire la denaturarea concurenței și a liberei inițiative pe piața transportului feroviar, ar putea afecta inclusiv capacitatea statului de a-și îndeplini în mod corespunzător obligații asumate atât în contextul politicii europene în domeniul transportului feroviar, cât și în cel al politicilor naționale (a se vedea în acest sens prevederile Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european și, în special, cele ale Capitolului II - Dezvoltarea căilor ferate în România).

În aceste condiții, apreciem că se impune reanalizarea legii transmise la promulgare sub aspectul impactului diferit pe care acest act normativ îl are la nivelul pieței feroviare din România (asupra operatorilor publici - al căror buget este construit din fonduri publice – dar și asupra operatorilor privați – ale căror bugete se construiesc diferit), cu analizarea sustenabilității economice a măsurilor propuse. De asemenea, cu ocazia derulării procedurii de reexaminare, apreciem ca fiind necesară consultarea amplă și reală a tuturor actorilor din piața de transport feroviar din România, în vederea asigurării unei depline concordanțe a dispozițiilor adoptate cu reglementările europene și cu tendința de liberalizare a acestei piețe.

2. Potrivit art. 6 lit. b) din legea transmisă la promulgare: „Personalul feroviar beneficiază de protecția legii, a organizațiilor profesionale și/sau sindicale și a autorității de stat în transportul feroviar, în cazul: (..) b) desfășurării de anchete sau cercetări cu caracter administrativ ori penal, atunci când acestea sunt generate de acte sau fapte produse ori săvârșite în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.” Considerăm că dispozițiile art. 6 lit. b) sunt neclare, întrucât nu rezultă fără echivoc dacă sintagma „beneficiază de protecția legii” vizează garanțiile din procesul penal și din cadrul procedurii disciplinare oferite persoanei cercetate sau instituie o imunitate pentru personalul feroviar, caz în care devin incidente dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

3. Capitolul IX din Legea privind statutul personalului feroviar cuprinde dispoziții referitoare la încetarea raporturilor de muncă și pensionarea personalului feroviar.

Astfel, potrivit art. 34 din lege: „(1) Personalul feroviar se poate pensiona, la cerere, dacă îndeplinește condițiile privind stagiul minim de cotizare și vârsta standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. (2) Personalul feroviar, care a realizat stagiul complet de cotizare, potrivit legii, din care cel puțin 30 de ani în activitățile prevăzute la art. 35, are dreptul la reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani fără aplicarea procentului de diminuare a cuantumului pensiei stabilit de lege. (3) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, personalul feroviar beneficiază, prin cumul, de reducerea prevăzută la alin. (2) și de reducerea vârstei standard de pensionare pentru activitatea desfășurată în locurile de muncă încadrate în grupele I și a II-a de muncă, respectiv în condiții deosebite sau speciale de muncă. (4) Reducerea cumulată prevăzută la alin. (3) nu poate fi mai mare de 13 ani. (5) Membrii de familie ai personalului feroviar beneficiază de pensie de urmaș în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii. De asemenea, conform art. 35 din legea transmisă la promulgare: „(1) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot fi încadrate în condiții speciale locurile de muncă ale personalului feroviar cu responsabilități în siguranța circulației feroviare sau cu metroul din: a) activitatea de circulație a trenurilor; b) activitatea de exploatare, revizie și întreținere material rulant; c) activitatea de exploatare, revizie și întreținere linii; d) activitatea de exploatare, revizie și întreținere instalații, telecomenzi feroviare, control și telecomunicații feroviare; e) activitatea de instruire teoretică și practică de serviciu a personalului cu responsabilități în siguranța circulației feroviare, pentru funcția de instructor; f) activitatea de revizie, întreținere, exploatare și reparații la metrou. (2) Metodologia și criteriile de încadrare a locurilor de muncă în condiții speciale potrivit alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor și Ministerului Muncii și Justiției Sociale.”

Considerăm că se impune reexaminarea legii transmise la promulgare în scopul corelării dispozițiilor art. 34 și art. 35 cu cele ale noii Legi privind sistemul public de pensii (Pl-x 725/2018), aflată în procedură parlamentară de reexaminare, în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituție, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 138/13.03.2019, prin care Curtea Constituțională a admis o obiecție de neconstituționalitate. Având în vedere că propunerea legislativă amintită abrogă Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și actele subsecvente emise în baza acesteia, apreciem necesară corelarea acestor intervenții legislative și adoptarea unor soluții legislative clare și coerente.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii privind statutul personalului feroviar.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS”

   Aceasta este solicitarea „șefului statului”...


TeamViewer pentru Asistenţă la distanţă Asistenţă la distanţă
© 2013-2015 Sindicatul Trafic 2009 Iași | administrat de Marian Burlacu